E vară, e vacanţă..mă rog cât a mai rămas din ea. Încă o lună și începe școala...nu mai e mult...
Însă timpul ăsta vreau sa-l petrec la maxim! Să fac poze, să mă distrez, să fac orice numai să nu mă plictisesc.
Mi-e dor de zilele când eram un "pici". Nu mă plictiseam deloc. Mereu găseam ceva de făcut și nu mă mai plictiseam. Ieşeam afara de cum mă trezeam,
și găseam ceva de făcut. Ori făceam parc de distracţii pentru maşini, ori încingeam o partidă de "șotron". Ne jucam corect sau ne ofticam dar tot ne continuam jocul, indiferent de cât de tare ne ofticam. Seara jucam "pititea" "de-a v-ati ascunselea" până târziu. De dimineață până seara eram afara, nici mâncare nici somn nu ne trebuia. Doar să stăm și să ne jucam. Îmi aduc aminte că după ploaie, vara, ieşeam și alergam prin "băltoace" cu picioarele goale; nu mă interesa dacă răceam, îmi făcea plăcere asta.
Cât sânge a avut de îndurat cimentul din spatele blocului numai noi ştim și genunchii noștri. Nu era zi să nu îţi faci o ”bubă” când te jucai...Dar asta era copilăria atunci...
Mi-e dor de jocurile alea..M-am maturizat prea repede...M-am grăbit să cresc, mare greșeală..
Unde eşti copilărie cu copii tăi cu tot?
